Traseu in Bucegi: Sinaia - Lacul Bolboci - Pestera -Babele - Crucea Eroilor

Vara lui 2009 a fost una a traseelor montane pentru noi... la 2 zile dupa ce ne-am intors de la Vf Bucsoiu, am pornit spre Sinaia si am inceput un nou traseu,unul mai lung si mai putin epuizant.
  Ne-am luat o harta a Bucegilor, am vizualizat traseul si am pornit....am luat microbuz pana la cota 1400 (pentru ca pe jos drumul ne era deja cunoscut :D ) ca de acolo sa urcam cu telecabina pana la 2000.

 Era frumos afara si am fi urcat si pe jos, dar aveam febra musculara si mi-era frica sa nu fiu prea obosita sus si sa nu mai pot continua. O ocazie unica era si sa urc cu telecabina pana acolo, nu fusesem niciodata...si asa am putut face si cateva fotografii

Dupa ce am coborat din telecabina am mai consultat o data harta si am pornit pe traseul marcat cu cruce galbena pe Curmatura Vf cu Dor,

Am trecut pe langa multe stane si am avut tovaras de drum un catel mare si blanos. La inceput credeam k o sa ne apere de alti caini, dar s-a dovedit a fi invers. Fiind strain prin acele locuri, dar loial noua, atragea toti cainii din jur si o data am fost pusi in situatia de a-l scapa...si chiar si asa saracu,, tot dupa noi s-a tinut pana am intrat in padure.

Lacul Bolboci vazut de pe culmea Nucet

  Dam ocol lacului ca sa ajungem la cabana Bolboci, iar la baraj ne oprim sa mancam, pentru ca este deja ora 14.

Barajul Bolboci

 La cabana mai facem un pic popas sa luam apa, si sa admiram imprejurimile.Cabana era plina de copii veniti in tabara si nu numai, deoarece in zona este drum accesibil pentru masini.
Foarte impresionata am ramas de pasarile din curtea cabanei, un cocos imens si cateva gaini "bine facute" ;))

Pana la Padina am mers pe jos, pe drumul de masini, dar era foarte prafuit si treceau multe masini mari, iar noi eram tinta prafului

Drumul pe care am venit

Raul Ialomita

Trecem de lac si ajungem la Cheile Tatarului, rezervatie naturala, geologica si paleontologica, caracterizata printr-un peisaj incantator, pe o lungime de 0,5 km

Cheile Tatarului

     Pe aici peisajul este foarte frumos, Ialomita isi croieste drum printre stanci, iar in unele locuri se pot vedea si pestisori.

                                                                              

Incepuse sa se insereze si trebuia sa gasim cabana Padina sa ne cazam. Am luat o camera care avea un balcon mare cu 2 fotolii si o masa,unde dupa ce am mancat ne-am tolanit sa citim - niciodata nu plecam fara carti la noi. Dar oboseala se simte in scurt timp si somnul ne e bun prieten.

A doua zi ne-am trezit devreme, odihniti, am coborat in sala de mese si am mancat un mic dejun de cabana :D ceai cald cu gem si unt. Un adevarat tonic sa incepem ziua :) asa ca am plecat spre Pestera Ialomicioara. Era inca devreme si afara nu misca nimic, am observat ca de cate ori plecam intr-o drumetie reusesc sa ma trezesc devreme si culmea, mi se pare ciudat ca ceilalti nu fac la fel.
 Am ajuns la Pestera la 8, iar nenea de la intrare ne-a zis ca deschide la 9 si nici atunci daca nu sunt cel putin 6 persoane. Era mult de asteptat si mai aveam atatea de vazut, asa ca l-am rugat sa ne lase sa intram cu lanternele (pentru ca nu aprindea lumina pana nu se strangeau cele 6 persoane). Am intra dar pestera este alunecoasa, nu e nici prea amenajata, sunt multe ochiuri de apa si cateva scanduri pe care trebuie sa treci. Ne-am intors si am asteptam pana la 9 jumatate cand cei care au dormit mai mult ca noi s-au hotarat sa plece la o plimbare spre Pestera

In ultimul altar lumina era stinsa, dar ne-am bazat pe lanterne si am continuat sa mergem. Apa era asa limpede incat scandurile de erau sub ea parea ca sunt deasupra si am calcat cu toata increderea ca sa trec mai departe :)) bineinteles k m-am udat pana la piele si a trebuit sa iesim.
Cum mi-am udat adidasii, si altceva de incaltat nu aveam, m-am multumit cu adidasii prietenului meu marimea 45 (el a fost inspirat sa isi ia schimburi de acasa).
Spre Babele am luat telecabina

 

Era ora 12 si ultima telecabina spre Busteni cobora la 15.45, asa ca ne-am pus inapoi rucsacele si am pornit spre Crucea Eroilor

Intr-o vale un petec de zapada a ramas netopit si era punct de atractie. Ne-am oprit si noi si cum aveam un termos in rucsac, l-am umplut cu zapada sa-l luam la Constanta. (Rex avea sa se bucure de o bulgareala in miezul verii)

         

Sub stratul de zapada

Crucea de pe Caraiman

Valea Prahovei vazuta de la Cruce

                                                     

       La 3 ne-am intors la telecabina si am coborat in Busteni. Am luat un tren si pe la 7 eram in Campina. Ne-am pus termosul cu zapada in congelator si ne-am facut bagajele pentru a doua zi....plecam la Constanta.

Se termina vacanta la munte, dar aveam sa ajungem la mare si sa ne apucam de scuba diving ;)